Diverse

Idei de mese delicioase și sănătoase pentru un week-end fără regrete

E joi și deja ne gândim la week-end. Multe mame (și nu numai, știu eu și câțiva tați) planifică sau intenționează să schițeze meniul pentru sâmbătă și duminică. Întrebarea preponderentă este desigur: noi ce mai mâncăm în week-end? Sau eu ce mai gătesc pentru cei mici? Eu vreau să vin cu câteva sugestii, pregătite în mare parte din alimente de sezon, deci o vizită la piață ar fi obligatorie. La micul dejun, în zilele din week-end, foarte multă lume preferă să mănânce ouă, așa că asta recomand și eu pentru una din cele două zile. Omletă cu ceapă verde și mărar, salată de castraveți, pâine integrală sau de secară Urdă proaspătă cu ardei gras, măsline și ridichi Pentru prânz vă sugerez mai multe feluri, pentru toate gusturile, obiceiurile, vârstele si activitățile sportive efectuate. Desigur că ele pot rămâne în frigider ca și variante pentru primele zile ale săptămânii ce urmează. Ciorbă de dovlecei și lobodă, acrită după preferințe, dar numai cu borș natural sau lămâie Mâncare de mazăre nouă cu usturoi, suc de roșii și mărar Prepelițe la cuptor cu salată de varză albă Souffle de conopidă cu caș de capră Cartofi noi la cuptor cu usturoi și mărar și salată verde cu ridichi și ceapă verde Cina, teoretic mai ușoară și cu mai puțină bătaie de cap… File de somon sălbatic la cuptor cu sparanghel Scrumbie la grătar cu salată verde Salată de crudități cu parmezan Fasole verde la tigaie cu usturoi și nuci Gustările dintre mese sunt exclusiv dedicate căpșunelor și cireșelor de mai, altfel ar fi păcat. Și parcă ar avea loc și o înghețată simplă, gustoasă și sănătoasă din iaurt gras cu 10% grăsime, lămâie proaspăt stoarsă, miere, vanilie și vișine congelate, pentru bucuria celor mici (promit că revin și cu alte rețete de înghețată, în curând). Sugestii simple, fără regrete. Poftă bună!      

Idei de mese delicioase și sănătoase pentru un week-end fără regrete Read More »

Calorii bune, calorii rele

Personal, nu sunt adepta număratului  caloriilor cu orice preț (care poate deveni obsesie), în  cântărirea permanentă a alimentelor (cu excepția cazurilor în  care vorbim de afecțiuni care necesită acest lucru). Un stil alimentar diversificat, cu alimente integrale din toate grupele, asigură în  mod constant o greutate stabilă și o stare de sănătate buna. Porții mici, farfurii de o dimensiune decentă trebuie luate in considerare deopotrivă. Caloriile reprezintă cantitatea de energie bio-disponibilă, ce poate fi prelucrată din alimente în  urma proceselor de digestie, absorbție, metabolizare, exprimată în  Kcal sau KJoule.  În  funcție de energia eliberată la 100g, alimentele pot avea: densitate energetică minimă (sub 5 kcal), moderată( 60-120 kcal), crescută ( 120-300 Kcal), foarte crescută (300 – 1000 kcal). Alimentele naturale, integrale au în general densități energetice scăzute și moderate, în  timp ce alimentele rafinate, industriale au densități energetice crescute și foarte crescute. Calitatea caloriilor este o trăsătură esențială a indicelui de densitate calorică, fiind determinată de natura nutrientului din care provin: proteine, lipide, glucide. De fapt, aceasta împarte caloriile în  BUNE și RELE. Deși lipidele sunt nutrientii cu cea mai mare densitate calorica (9 calorii/gram față de 4 calorii pe gram cât au proteinele și glucidele), atunci când ele provin din semințe și nuci crude, uleiuri presate la rece, avocado, pește gras, și, atâta vreme cât sunt consumate în  cantități echilibrate, sunt un ajutor împotriva obezității, hipercolesterolemiei, tuturor bolilor asociate sindromului metabolic. Așadar, prin calorii „ rele” înțelegem calorii de slabă calitate, moarte, care provin din alimente rafinate, bogate în  glucide, extrem de prezente astăzi în  alimentația omului modern. Alimentele care furnizează calorii goale sunt: Zahărul rafinat alb, siropurile de glucoza și fructoza grăsimile rafinate și artificiale, alcoolul, alimentele industriale care combina făinurile albe cu grăsimi rafinate de origine animală sau vegetală, (snaks-uri, chips-uri, produse de patiserie, cofetărie) băuturi răcoritoare, conserve de legume și carne, junk food. Ba mai mult, pentru a putea fi utilizate, caloriile goale consumă din rezervele de macro și micronutrienti ai organismului, având efect puternic dezechilibrant. Mâncăm fără sa ne hrănim, cu alte cuvinte. Prin calorii „bune” înțelegem  calorii de înaltă calitate, vii, furnizate de macronutrientii alimentelor naturale, integrale. Aceste calorii nu îngrașă, previn boala și îmbătrânirea precoce. Caloriile vii dau energie și ne fac sa ne simțim puternici și sănătoși.  Putem vorbi în  aceasta categorie și de caloriile negative, care au nevoie pentru a fi digerate de o cantitate mai mare de energie decât cea pe care ele o pot ceda. Diferența energetică necesara metabolizării acestor alimente este preluată din rezervele lipidice conținute în  țesutul adipos al corpului. Printre alimentele care furnizează calorii negative se regăsesc: Fructe: afine, cireșe, prune, mere, pere, caise, mure, kiwi, ananas, zmeură, căpșuni. Se  consumă în totdeauna singure, la alegere dimineața sau între mesele principale Legume: varză, broccoli, conopidă, țelină, fasole verde, cicoare, păpădie, andive, sparanghel, vinete, ardei iute și gras, roșii, napi, ridichi, ruccola, usturoi, morcovi, anghinare, etc. Se consumă în  stare cruda sau preparate prin fierbere în  abur, la grătar, gratinate, sotate. Se asociază între ele și cu proteine de origine animală sau vegetală. Nuci, alune, semințe. Consumați-le cu moderație, cca 50g/zi. ( ex: 5-10 mieji de nucă extrași din coajă imediat înainte de consum) Proteine de origine animală: carne slabă de pui, găină, fazan, vițel, porc, iepure, struț, curcă; pește precum păstrăv, somon, cod, calcan, macrou, merlucius, sardină; lactate precum urda, brânza slaba de oaie, capră, vacă, iaurt, chefir naturale, fără zahăr sau conservanți; ouă de găină marcate cu cifra 0 sau 1. Toate aceste proteine nu se asociază cu amidonoase, ci cu legume. Proteine de origine vegetală: soia nemodificată genetic, quinoa, amarant, naut, linte, mazare, fasole.          

Calorii bune, calorii rele Read More »

5 salate pentru cină

Ce mănânc la cină, dar să nu îngrașe? Sau ce mănânc la cină, dar să pot prepara rapid? Și să nu îngrașe :-). Întrebări pe care multă lume și le rostește în vremurile aglomerate pe care le trăim. M-am gândit să va ofer cinci idei, încercate și testate pe  propria piele, sănătoase, gustoase, pline de nutrienți și, mai presus de orice, foarte ușor de conceput. Pentru a vă face munca și mai ușoară, parcurgeți următorii pași: faceți o listă de cumpărături la sfârșitul săptămânii pentru aprovizionare; astfel, nu riscați să vă lipsească ingrediente spălați, curățați și puneți în caserole toate ingredientele, o să va fie foarte simplu doar să le mixați faceți un dressing de lămâie, ulei de măsline și sare de mare fără aport de iod și păstrați-l în frigider pentru toate aceste zile. Adăugați-l după preferințe. Și iată și salatele, la care adăugați dressing-ul gata preparat . Vă puteți juca și cu semințele, după chef și gust. Salată de crudități cu parmezan Morcov ras, țelină rasă, gulie rasă,  piper, nuci și susan nedecorticat, puțin parmezan ras pe răzătoarea mare Salată cu germeni și ton Germeni de broccoli sau muștar, o conservă  ton în ulei de măsline, ceapă roșie tocată fin, ardei roșu tăiat fin, piper; puneți amestecul obținut pe felii subțiri de pâine de secară. Salată cu baby spinach, quinoa și rodie Baby spanac, quinoa fiartă, un cățel de usturoi pisat, semințe de cânepă, semințe de  rodie Salată cu năut Salată verde,  castravete, ridichi, ceapă verde, boabe de năut fierte, semințe de pin Salată simplă cu baby spinach si somon la grătar Baby spanac, piper, felii de somon la grătar, semințe de rodie opțional. Simplu, nu-i așa? Poftă bună!

5 salate pentru cină Read More »

Principalele 7 cauze ale poftelor alimentare

Nu e prima oară când abordez acest subiect, dar e atât de actual la orice oră și foarte prezent în viețile noastre. A pofti nu înseamnă a-ți fi foame, foamea aceea naturală, omenească și sănătoasă, dată de un ritual zilnic al meselor, ci înseamnă că organismul tău tânjește după anumite alimente, din anumite motive. Iată mai jos principalele 7 cauze care duc la apariția poftelor: Deshidratarea. Foarte mulți dintre noi confundăm setea cu foamea, deoarece starea de deshidratare este transmisă sub forma unei senzații subtile de foame. Deci, de fiecare data când ai vreo poftă, încearcă mai întâi să bei un pahar mare de apă. Stilul de viață. Fie că ai o relație nesatisfăcătoare, ești plictisit, stresat sau ești captiv într-un job care nu îți face plăcere, toate acestea pot duce la mâncatul emoțional. Acoperirea golurilor sau a nemulțumirilor cu mâncare nu este însă o soluție, nici o formă de distracție, ci debutul unui cerc vicios. Soluția constă în identificarea și rezolvarea problemei care te apasă. Amintiri despre alimente. De multe ori, poftele pot veni din amintirea plăcută a unui aliment pe care l-am mâncat recent sau chiar în trecut, în copilărie. De asemenea, nu trebuie sa excludem nici memoria alimentelor aflată în codul nostru genetic (putem pofti la alimente pe care le mâncau străbunicii sau chiar și strămoșii noștri). Soluția constă în a mânca versiunea cea mai sănătoasă a alimentului poftit. Pofta alimentelor de sezon. La ieșirea din iarnă și intrarea în primăvara simțim adesea nevoia de alimente cu frunze verzi, legume crude de sezon care detoxifică organismul ce a fost văduvit în iarnă de vitamine. Odată cu sosirea verii crește în mod sigur dorința de a mânca fructe proaspete, dulci, de sezon sau a bea băuturi reci. Hormonii. Da, nu e glumă. În preajma menstruației, în timpul sarcinii sau la instalarea menopauzei, fluctuațiile nivelurilor de estrogen și testosteron pot cauze pofte neobișnuite. Sfatul meu: doar gustați! Auto-sabotajul. Când lucrurile merg foarte bine în viața noastră, adesea acest sindrom de auto-sabotaj apare deodată prin pofte ce ne dezechilibrează, ce atrag la rândul lor alte pofte din nevoia de restituire a echilibrului pierdut. Lipsa nutrienților esențiali. Din punctul meu de vedere, cea mai des întâlnită și cauza numărul 1 ca pondere. Din experiența mea de lucru, pot spune că persoanele cu kilograme în plus sunt în cele mai multe cazuri și malnutrite, datorită unei alimentații monotone, ce conține în mare parte alimente procesate, devitalizate. Nivelurile scăzute de minerale, vitamine sau acizi grași esențiali pot da pofte precum: mâncarea sărată, pofta de cafea, pofta de alimente grase, etc. Soluția: introduceți o cantitate mult mai mare, zilnică de fructe, legume și nuci crude și veți constatat pe propria piele diminuarea poftelor. Și un bonus: kilograme în minus! Voi ce pofte aveți?  

Principalele 7 cauze ale poftelor alimentare Read More »

Brioșe de post, fără zahăr

Această rețetă este una din preferatele mele din toate timpurile. Brioșele mele sunt foarte ușor de făcut, de transportat, sunt potrivite ca gustare sau mic dejun, nu îngreunează digestia (nu au zahăr, unt și făină albă la un loc) și iți lasă posibilitatea de a adăuga diverse topping-uri. Prăjiturile făcute în casă la sfârșit  de săptămână, din ingrediente integrale, în combinații cât mai simple, sunt singura variantă de “dulce/desert” pe care o recomand (în contextul unei alimentații echilibrate și diversificate și în cantități corespunzătoare vârstei, activității fizice depuse, etc.) Iată ingredientele și modul de preparare: 2 banane mari coapte 300g făină de grâu spelta integrală 2 lingurițe de bicarbonat de sodiu 200 ml ulei de cocos 75 ml suc concentrat de mere sau suc proaspăt de mere 150 ml apă minerală 2 lingurițe de oțet de mere 2 lingurițe extract de vanilie sau semințe măcinate Opțional: pe deasupra câteva nuci, semințe de pin, mac, fulgi de ovăz, afine deshidratate sau orice altceva preferați. Mod de preparare bananele se pasează până obținem un piure mixăm împreună apa, vanilia, oțetul, bicarbonatul de sodiu, sucul de mere adăugam făina “în ploaie”, o încorporăm până se formează un aluat, la acest aluat adăugam bananele și uleiul de cocos împărțim compoziția într-o tavă specială de copt brioșe Cuptorul trebuie preîncălzit la temperatura de 200C, apoi introducem tava pe treapta de mijloc a cuptorului la temperatura de 180 C, pentru 30 de minute. Poftă buna!  

Brioșe de post, fără zahăr Read More »

Supă cremă de ciuperci

O supă simplă, gustoasă, sănătoasă și cu calorii puține. Aveți nevoie de: 2 cepe, 3 morcovi, 1 pătrunjel rădăcină, 1 păstârnac rădăcină, 500 grame de ciuperci mixte( champignon, shi-take, etc.) sau doar champignon brune. Se fierb rădăcinoasele la foc mic iar ciupercile se frig pe un grătar de aragaz (cele mari se taie în 4). Se pun în blender legumele fără ceapa fiartă, se pasează și se adaugă supa în funcție de consistența dorită. Se poate adăuga în blender un cățel de usturoi, ulei de măsline, putină sare, piper, etc. Atât de simplu! Poftă bună!

Supă cremă de ciuperci Read More »

spanac verde proaspat Alexandra Alexandru specialist nutritie

Reţete de primăvară – pateuri cu spanac

Spanac, ştevie, lobodă, salate, ceapă verde, leurdă – ne aşteaptă o simfonie verde pe tarabele pieţelor. Ca să profităm la maxim de toate bunătăţile primăverii, trebuie să le integrăm în cât mai multe feluri de mâncare din meniul nostru. Propunerea mea de azi  poate fi şi mic dejun, şi gustarea de la şcoală şi chiar şi prânzul de la serviciu sau cina de acasă, alături de o salată sau de un iaurt de capră. Pateuri cu spanac Ingrediente  aluat: 500 grame făină integrală 80 ml ulei de măsline pentru gătit 250 ml apă carbogazoasă 1 pliculeţ drojdie bio Sare de mare neiodată (eu am folosit sare de Guerande) Ingrediente  compoziție: 500 grame spanac proaspăt, curăţat, spălat şi foarte bine scurs de apă 2 fire usturoi verde sau un căţel mic de usturoi spălate şi tocate mărunt 2 fire ceapă verde spălate şi tocate mărunt 1 lingură ulei de măsline Mod de preparare: Am început prin a dizolva drojdia în puţină apă călduţă, cu ¼ linguriţă de sare şi foarte puţin zahăr de trestie nerafinat (sucanat), pe care o amestecăm apoi cu făină, apa carbogazoasă şi uleiul. Se obţine astfel aluatul, pe care, după ce îl frământăm, îl lăsăm acoperit cu un prosop de bucătărie să dospească cam  jumătate de oră. În acest timp am pus pe foc într-un wok de ceramică spanacul cu ceapa şi usturoiul,  pe care le gătim cât să nu lase apă foarte multă. Adăugăm uleiul de măsline şi sarea. Întindem foaia, tăiem forme rotunde cu paharul sau pătrate cu cuţitul, umplem formele cu câte o linguriţă de spanac, le punem pe o foaie de copt şi le introducem în cuptorul încălzit în prealabil, la 175 grade C. Spre sfârșitul preparării putem presăra semințe de susan nedecorticat sau semințe de pin.

Reţete de primăvară – pateuri cu spanac Read More »

mancare de post Alexandra Alexandru specialist nutritie

Mic dejun, prânz şi cină de post

Ţin post, deja sunt în a doua săptămână. Ultimul post serios ţinut pe o perioadă de trei săptămâni mi-l amintesc ca şi când ar fi fost ieri: eram clasa a-VII-a şi țineam post cu străbunica mea, care mă convinsese că așa era bine. Iar eu am crezut-o, desigur. Probabil(a se citi CU SIGURANŢĂ), faptul că puteam mânca mai des cartofi prăjiţi îmi dădea aripi. Acum țin post pentru că e un moment bun pentru asta, pentru că atât durata cât şi momentul posturilor din an, cred eu că nu sunt întâmplătoare. Nu țin post ca sa îmi pot dovedi mie că mă pot înfrâna, nici din motive religioase. Am ales sa mănânc de post pentru că îmi face bine (mă simt mai ușoară, atât fizic cât şi psihic), pentru că există foarte multe feluri de mâncare gustoase şi sănătoase, exclusiv vegetale, pentru că mă pot bucura de un peşte bun la fiecare sfârșit de săptămână, pentru că mai simplu şi mai puţin e mai sănătos. Câteva din felurile de mâncare de post preferate de mine sunt următoarele: Mic dejun: Pastă de măsline fără conservanți şi aditivi, cu pâine integrală şi un gogoșar proaspăt Hrişcă cu lapte de orez sau cocos, în care pun o linguriță de miere, scorţişoară, goji, susan nedecorticat sau granola O felie de pâine de secară cu magiun de prune fără zahăr Prânz Ciorbe de legume acrite cu borş Rădăcinoase (păstârnac, rădăcină de pătrunjel, ţelină) şi cartofi la cuptor cu usturoi şi salată de varză proaspătă sau murături în saramură Orez integral cu hribi şi mix de salate verzi Cină Hummus sau falafel cu tabouleh Ciuperci pleurotus la cuptor cu susan şi salată verde Salată din: baby spinach, un ardei capia bio, o jumătate de avocado, o jumătate de ceapă de apă roşie, dressing din ulei de măsline, lămâie şi sare de mare, plus o mână de seminţe de cânepă Gustările mele sunt în general mere, banane, prune uscate fără fum şi fără sulfiți, nuci şi câteodată popcorn făcut de mine cu ulei de cocos, din boabe de porumb ecologic, nemodificat genetic. Eu zic să încercaţi şi voi, nici nu vă imaginaţi câte feluri de mâncare putem introduce în meniul de post. Din păcate ne limităm la un număr foarte redus de alimente, meniul nostru devenind monoton. Cred că este de prisos să vă amintesc că nu trebuie să mâncăm cârnaţi vegetali, produse de panificație făcute cu făină albă şi multă margarină, deci cu grăsimi hidrogenate,  mâncăruri instant (supe, piure instant, fasole bătută instant), chips-uri de cartofi, pufuleți… Alegeți mereu cât mai simplu, cât mai natural, cât mai neprocesat. Post ușor vă doresc!          

Mic dejun, prânz şi cină de post Read More »

muraturi de iarna castraveti Alexandra Alexandru specialist nutritie

Murăturile – alternativa sănătoasă din sezonul rece

Recomand cu orice ocazie să mâncăm legumele în funcție de sezon şi din locul în care trăim, bineînțeles, pe cât posibil. Murăturile sunt cea mai bună variantă de a avea legume lângă mâncărurile gătite, în sezonul rece, deoarece calitățile obţinute prin fermentare sunt foarte preţioase pentru buna funcţionare a sistemului digestiv. Ce sunt murăturile? Murăturile sunt legumele ce trec printr-un proces de fermentaţie acido-lactică în timpul căreia se generează diferite substanțe biologic active, precum o serie de vitamine şi acidul lactic etc. Sub influenţa microflorei de fermentaţie acestea capătă valoare nutriţională deosebită, devenind practic alimente funcţionale probiotice. Alimentele probiotice conţin bacterii acido-lactice active, benefice unei sănătăți optime a sistemului gastro-intestinal. Acestea îmbunătăţesc digestia, stimulează detoxifierea şi întăresc sistemul imunitar. Nu confundaţi murăturile cu conservele în oţet. Legumele conservate în oțet nu au aceleași calităţi ca şi murăturile, deoarece nu au aceeaşi valoare nutrițională cu acestea  (murăturile nu sunt tratate termic si au o microfloră probiotică vie). Mai mult, în cazul anumitor persoane, conservele în oţet irită sistemul gastrointestinal. Un exemplu – castraveţii muraţi Dacă preferaţi castraveţii, atunci ar fi bine să îi puneţi la murat, în sare. Alegeţi castraveţi de gradină, cultivați cu compost şi fără îngrășăminte chimice (NPK). Sarea utilizată va fi brută, neiodată artificial. Castraveţii în saramură se vor depozita într-un loc întunecos, uscat, la temperaturi de 10 – 15oC pentru a se declanşa procesul natural de fermentaţie acido-lactică. Acesta trebuie să fie lent, pentru a permite o fermentaţie cât mai bună, cu generare de acid lactic, conservantul natural perfect şi un foarte eficient reglator al microflorei intestinale probiotice. În procesul natural de fermentaţie nu doar ca se produc vitamine, ci mineralele şi fibrele alimentare din castraveţi devin foarte uşor de asimilat. Vitaminele naturale existente în castraveţi nu sunt distruse, deoarece produsul nu este tratat termic. Calităţi Castraveţii muraţi, gogoșarii muraţi, varza murată şi murăturile asortate sunt garnituri excelente pentru mâncărurile din carne. Acestea stimulează digestia cărnii, protejând totodată împotriva metaboliţilor co-cancerigeni ce sunt rezultaţi în urma consumului cărnii şi produselor din carne. Varza murata este un aliment probiotic, indicat majorității consumatorilor, care conţine compuşi anticancerigeni, hepatoprotectori, anti-inflamatori – antioxidanţi (vitaminele A, C, E, zinc), fibre alimentare (combat constipaţia, detoxifică colonul), minerale (potasiu, magneziu, calciu). Acidul lactic generat de microflora spontană este un excelent reglator al microflorei intestinale, benefic pentru întărirea sistemului imunitar.  

Murăturile – alternativa sănătoasă din sezonul rece Read More »

somon cu legume la cuptor Alexandra Alexandru specialist nutritie

Variante de pranz sanatos la serviciu

„Şi eu ce mai mănânc azi la prânz?” sau „Cum pot să iau un prânz sănătos dacă singura variantă sunt sandvișurile şi chipsurile de la chioșcul de jos?”sau „Ce fac eu dacă firma de catering de la birou nu ne aduce decât şniţele cu cartofi natur şi ardei umpluți, plus clătite şi, eventual, tortul casei?”. Şi uite-așa, de foame şi din așa –zisa lipsă de timp (a se citi, de fapt, comoditate), mâncați ce este mai la îndemână, după care eventual vă copleşeşte o combinaţie interesantă de somn cu vinovăţie. Dacă lucrați într-un birou open space, să veniți cu mâncarea gătită de acasă nu este cel mai frumos lucru, dar, in cazul in care există o bucătărie sau o sală de luat mese, iată ce puteţi face: Vă puteți aduce punguțe de salate mixte pe care doar le asezonaţi cu puţină lămâie şi ulei de măsline plus o conservă mică de ton. Puteți pregăti de seara un sandviş cu pâine de secară şi cașcaval de capră/sau o felie de piept de curcan pregătit la cuptor, pe o frunză de salată verde sau cu castraveți proaspeți (pe care îl puteți păstra in bucătăria biroului). Încercați o combinație de iaurt mare de lapte de capră şi câţiva crackers din făină integrală. Dacă apelați la firme de catering, comandaţi-vă o supă/ciorbă de legume sau paste simple cu sos de roşii. Dacă aveți în preajma clădirii unde lucrați un restaurant decent, puteți să mergeți pe varianta peşte la grătar cu legume sote sau salată grecească. O parte din cele de mai sus le puteţi ţine în birou (o sticlă de ulei de masline), ori la bucătăria biroului, în frigider. Dar, un prânz sănătos nu înseamnă numai mâncare. Înseamnă şi ambianţă plăcută şi liniște. Așa că vă sfătuiesc să nu mâncați la birou, în faţa calculatorului, ci la masă, singur sau într-o companie plăcută. Aşa că, fie părăsiţi clădirea de birouri, fie rămâneţi în sala de mese şi încercați să vă destindeți, renunţând la tentaţia de a profita de ocazie şi de a face o mică ședință cu colegii între doua furculițe. Dacă luați masa cu colegii vorbiți despre lucruri plăcute şi după masă, dacă se poate, faceți câţiva paşi preț de 5 minute în aer liber. Voi cum procedaţi? Ce mâncați la prânz? Credeți că reușiți să luați un prânz sănătos în timpul săptămânii?    

Variante de pranz sanatos la serviciu Read More »